Care este importanța proteinelor, a grăsimilor și a carbohidraților în dietă?
Care este importanța proteinelor, a grăsimilor și a carbohidraților în dietă?
Nevoia de hrană este o condiție a existențeifără hrană, pur și simplu nu poate trăi. Toate produsele alimentare conțin substanțe nutritive esențiale pentru viață: proteine, grăsimi și carbohidrați, rata consumului acestora depinde de stilul de viață al persoanei, de cât de activ este fizic, de vârsta și chiar de climatul în care trăiește.
instrucție
1
Corpul uman este alcătuit din celule, pentru căa cărui construcție folosește o proteină. Se compune din piele, păr, unghii, țesut muscular și țesuturi ale organelor interne. Proteinele sunt baza multor compusi - enzime si hormoni care regleaza toate procesele, precum și antioxidanți care previn imbatranirea si distrugerea celulelor canceroase. Modelele de gândire apar de asemenea sub influența proteinelor care furnizează aminoacizi neurotransmițătorilor prin care impulsurile nervoase sunt transmise creierului. Aportul zilnic de proteine in dieta unui adult furniza 100-120 g, iar în cazul în care acesta este angajat în munca fizică grea, crește la 150 de grame pe zi. Proteinele de origine animală absorbit aproape complet - cu 96-98%, dar planta numai cu 70-75%, ar trebui să fie considerate vegetarieni care refuză consumul de carne, principala sursă de proteine animale. Proteinele, în contrast cu grăsimi și carbohidrați, are proprietăți care nu se acumulează în organism, nu sintetizat din alte substanțe.
2
Principala sursă de energie sunt grăsimile, dar șiele participă, de asemenea, la construirea celulelor. Datorită grăsimilor, mâncarea are o aromă și un gust delicios, conține vitaminele A, D, E și K, în special perioada necesară de dezvoltare și creștere a corpului. Grăsimi animale de valoare biologică se găsesc în carne, produse lactate, gălbenuș de ou. Dar grăsimile vegetale, care alcătuiesc ulei vegetal, sunt, de asemenea, necesare pentru existența completă a unei persoane. Dieta ar trebui să fie grăsimile ambelor specii, rata zilnică a consumului lor fiind de 40-50 g.
3
Carbohidrații sunt simple și complexe, digerabile șiindigeste. La cele mai simple sunt cele care constau dintr-un tip de zaharuri, ca parte a dizaharidelor complexe, două tipuri de zaharuri. Polizaharidele - pectina, fibrele, amidonul și glicogenul sunt și carbohidrați complexi, digerați mai lent. Carbohidrații simpli, corpul absoarbe imediat și, dacă acestea nu sunt imediat irosite, le prelucrează în grăsimi și le stochează ca rezervă. Astfel de carbohidrați ar trebui să fie, de asemenea, conținute în dietă, dar există alimente cu un conținut ridicat de ele, de preferință înainte de efort fizic. Utilizarea carbohidraților complexi nu provoacă emisii de insulină, ele sunt digerate pentru o lungă perioadă de timp, alimentând corpul cu energia de care are nevoie. Necesitatea zilnică de carbohidrați este de 450-500 g.
